Iată câteva din produsele pe care le au la vânzare: zacuscă cu gălbiori, sirop de păpădie sau soc, dulceață de pepene galben, dulceață de cireșe amare, hribi în saramură, smântână din lapte de bivoliță, pită pe vatră bătută de Sântimbru, dulceață de ardei iute și de ceapă, gem de măceșe, gem de coarne, gogonele murate, prăjituri de casă, brânzeturi de Țaga, păstrăvi vii de la Mitică, uleiuri de in și de rapiță presate la rece.

La Bunătățuri românești, totul e pe gustate, spun femeile care se ocupă de clienți. De la pecia adusă din Sălaj, până la maioșul de Câmpeni.

„Toată lumea caută pentru copiii lor mâncare cât mai sănătoasă. Nici nu se compară ceea ce găsiți aici cu produsele din supermaketuri. Brânza e din lapte-lapte, nu din prafuri, și acesta e doar un exemplu”, suntem informați.

Cooperativa Agricolă Horticolă Alba are 45 de membri, însă doar 17 dintre ei au susținut, după un studiu de cost, oportunitatea deschiderii unui magazin în Alba Iulia.

Preotul ortodox din satul Tibru, Tudor Man, e inițiatorul acestei asocieri și președintele Consiliului de Administrație al CAHA. Ideea i-a venit în 2011 și a rafinat-o ulterior, când a înțeles cum funcționează modelul în Occident. Acum e convins că viitorul agriculturii românești stă în această formă de asociere. A pornit la drum în urmă cu 5 ani, alături de câțiva prieteni.

„Fiecare avea o mică cultură pe ceva. Ce-ar fi dacă? Hai să facem asta! Hai! În toamnă am înființat cooperativa, cu cinci membri fondatori, asociați. Am pornit-o, dar nu era prea mare sprijin din partea autorităților, din partea Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Nu înțelegea nimeni acea structură de lanț scurt: adică tu primești niște fonduri, înființezi o afacere agricolă, cultivi ceva sau crești niște animale. Pe urmă, succesiunea naturală implică să-ți faci o mică structură de procesare, apoi să comercializezi”, spune Tudor Man.

„Nimeni nu poate reuși dacă nu reușesc toți”, aceasta e deviza CAHA. Scopul său e de a-i asocia pe micii producători și de a le potența puterea de reprezentare și de comercializare.
„Am lucrat ceva timp cu magazinele mari și am ajuns din păcate să fim condiționați de anumite prețuri, care nu ne avantajau și nu ne încântau producătorul nostru. Astfel, am luat atitudine și am realizat acest magazin cu ajutorul membrilor cooperativei. Nu am accesat fonduri și nici credite pentru el”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Tudor Man, președintele Cooperativei Agricole Horticole Albă.

Un alt motiv pentru care producătorii agricoli au considerat necesară o astfel de investiție a fost și promovarea produselor tradiționale românești, mai ales că acestea, în pofida unui preț mai mare, sunt de calitate.

„Produsul nostru autentic are alt gust, altă calitate. Românul trebuie să înțeleagă că susținând producătorul român susține economia țării. De aceea am ales și această denumire a magazinului -Bunătățuri Românești- tocmai pentru a ne detașa de tot ce înseamnă importuri”, a mai spus Tudor Mân.

Pentru viitor, conducerea Cooperativei Agricole Horticole Alba și-a propus să înființeze și un depozit de colectare local, precum și să extindă lanțul de magazine.