Morala ortodoxa si etica evanghelica

 

04-moise_00

Din nefericire, ne intalnim astazi mai des cu o morala impersonala, decat personala. Il privim pe om mai mult ca un individ si mai putin ca o persoana.

Insa, ignorarea adevarului persoanei in domeniul teologiei are drept consecinta crearea unei etici juridice, exterioare, straina de relatia personala. Problema etica a omului nu mai este una existentiala, a mantuirii, care sa ne elibereze de moarte. Astfel, atunci cand in teologia crestina, categoriile rationale si conventionale iau locul adevarului si revelatiei, problema mantuirii este intunecata de „lege”.

Biserica ortodoxa a refuzat sa vada pacatul ca pe o calcare individuala a unui cod impersonal. In Occident pacatul a fost identificat cu o incalcare juridica, iar mantuirea cu justificarea. Pentru Biserica ortodoxa pacatul nu este juridic, ci este un eveniment existential, este refuzul de a face trecerea de la chip la asemanare.  Participarea la trupul lui Hristos, nu este asigurata de meritul individual ci de pocainta. Dumnezeu ii cere omului sa refuze suficienta individuala, sa doreasca a trai iubit si iubitor. Morala evangelica se refera la o transfigurare reala si existentiala a naturii omului. Chiar daca stim ca in Sfanta Scriptura exista o lege a lui Dumnezeu si ca omul trebuie sa asculte de poruncile acestei legi, nu trebuie sa uitam ca adevarul acestei legi nu are sensul pe care il dam legislatiei statului, si nici acela pe care il intalnim la farisei. Legea le-a fost data celor din Vechiul Testament ca o posibilitate imediata si reala de a fi altfel si altceva decat „neamurile”. Etica evanghelica urmareste transfigurarea vietii si nu doar schimbarea atitudinilor exterioare, imbunatatirea a comportamentului social.

O morala care tine seama doar de legi, legi care sunt privite ca fiind asemanatoare celor civile, poate aduce imbunatatiri de caracter sau comportament, dar nu duce la impliniri existentiale. Este o morala impersonala, o etica care nu poate fi privita decat ca obligatie sau achizitie individuala. Notiunile bine si rau, au o accentuata dimensiune impersonala, conventionala si prin aceasta sunt respinse din preocuparea autentica a moralei ortodoxe. Astfel, nu ne mai miram de ce astazi notiunea de individ si de persoana au devenit sinonime.

Avand in vedere cele relatate, pacatul nu mai trebuie privit ca o calcare a legii, ci ca un refuz al relatiei cu Dumnezeu. Sfanta Scriptura nu pastreaza in memorie ceea ce a facut Hristos pentru noi, ci ceea ce face si va face pentru noi pana la sfarsitul veacurilor. De aceea etica Bisericii se refera la realitati ontologice, nu la o scara a valorilor.

Sursă: Morala ortodoxa

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: