Mâncarea bogatului (porcii rustici, Bazna și Mangalița), versus mâncarea săracului (porcul Marele alb)!

În categoria raselor de porci a căror carne este consumată de bogații lumii (carne cu colesterol redus), România are șansa de a avea 2 rase autohtone (Bazna și Mangalița) alături de rase europene precum Porcul de Bigore din Pirineii francezi sau porcul iberic, Kunekune. Carnea acestor porci rustici, rezistenți la boli și dăunători se consumă de regulă sub formă de jambon (șoancă la noi în Banat) pe rețele de distribuție în restaurante și hoteluri de lux ale Europei, la prețuri de livrare din fermă cuprinse între 80 și 150 de euro/kg.

Din păcate politicile publice (320 milioane de euro –http://www.madr.ro/docs/agricultura/Programul_de_Guvernare_pentru_agricultura.pdf) din România încurajează doar porcul săracului, un porc crescut industrial (Marele alb) care este furajat cu produse intens chimizate, un porc cu colesterol ridicat. Peste 70 % din această industrie este deținută de către străini (vezi chinezii de la fostul Comtim Timiș).

În țară sistemul de creștere de rase rustice face primii pași pentru acest porc denumit și “porcul somon” sau “porcul ulei de măsline pe 4 picioare”, cu apariția unei Asociaţii a Crescătorilor de Porci Mangaliţa (inițiativă din Maramureș) și a unui festival anual Mangalița (http://agrointel.ro/5290/mangalita-porcul-somon-sau-uleiul-de-masline-cu-patru-picioare-recucereste-transilvania/).

Aceste două rase sunt crescute de țăranul roman de sute de ani, mulți dintre noi trăind în tinerețe cu astfel de porci în curte. Din păcate înțelepciunea de altădată a părinților și bunicilor noștri, lipsește astăzi din mintea guvernanților. Acești porci au avut în istoria acestui popor chiar și un rol politic în fața invaziei otomane timp de secole (nu se construiau moschei în bazine de producție a porcului).

În Pirinei (Franța) de exemplu, sistemul de creștere în cele 500 de ferme cu o suprafață medie/fermă de 10 ha, are la bază o densitate de 4 porci/ha cu un efectiv mediu de 50 de porci/fermă. Acest porc crește în aer liber și se valorifică după cca. 10 luni la o greutate de 80 de kg fără să mai fie nevoie să treacă iarna, deci fără să mai fie nevoie de investiții costisitoare în grajduri și anexe. Sistemul de cultură în aer liber presupune la o fermă medie de 10 ha, circa 2,5 ha de pădure producătoare de ghindă (stejar, fag, gorun) și 75 % pășune, cu o alimentație suplimentară cu cereale din care lipsește cu desăvârșire porumbul. Într-un astfel de sistem se fac investiții minime în infrastructură și ne referim la construcții ușoare pentru adăpostire (ploaie) sau pentru umbră.

Sistemul de creștere presupune o prezență minimă de 6 luni pe iarbă (până la 8-9 luni) pentru a obține un raport de 3/1 între Omega 3 și Omega 6, raport dorit pentru sănătatea omului.

Sistemul de vânzare al Jambonului la aceste rase rustice are la bază un marketing de nișă, structurat pe câteva direcții ex (Jambonul din Pirinei):

  • Organizarea unei Asociații Naționale de Prieteni ai Jambonului (grup juridic de consumatori bogați) provenind dintr-o regiune anume de producție: membrii acesteia solicită în restaurantul în care mănâncă acest tip de jambon (indiferent de restaurantul din Europa în care se găsesc) furnizând o carte de vizită a producătorului și condiționând prezența sa în restaurant de consumul acestui jambon;
  • Organizarea periodică de evenimente de comunicare cu consumatorii în regiunea de producție;
  • Organizarea unei filiere de producție, procesare cu certificare tradițională (IGP sau DOP), certificare ecologică, certificare locală sau certificare montană.
  • Organizarea unui branding specific de nișă;

 De ce investiții în producție și procesare are nevoie un țăran roman ce deține de regulă o bază de producție minimală pentru un profit de 1000 euro/lună:

  • De o fermă cu 10-50 de porci în aer liber;
  • De o investiție de cca. 20 000 euro într-o unitate de procesare tip container;
  • De pașii de marketing prezentați mai sus;

Ce spuneți dragi guvernanți români care v-ați construit votul politic în ultimii 27 de ani mințind milioane de țărani?

Din cei 320 de milioane de euro pentru investițiile pe specia porc nu ați putea lua măcar jumătate pentru creșterea și procesarea unui porc autohton sănătos lăsând restul de sumă pentru finanțarea unui porc străin plin de colestorol în carnea lui?

O să vă lase stăpânii voștri din afară să stimulați investiții pentru rase autohtone sau nu?

Avram Fițiu, http://www.avramfitiu.ro/

Sursă: Mâncarea bogatului (porcii rustici, Bazna și Mangalița), versus mâncarea săracului (porcul Marele alb)! | România Noastră

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s