Cea mai veche biserică de lemn din Transilvania se află în Munţii Apuseni, la Mănăstirea Lupşa din judeţul ALBA

În localitatea Lupşa din Munţii Apuseni, judeţul Alba, se află cea mai veche biserică de lemn din Transilvania. A fost ctitorită la 1429 şi este unul din cele două lăcașe de cult ale Mănăstirii Lupșa, așezământ monahal care își serbează hramul  de Înălțarea Sfintei Cruci.

 

Construită din lemn tare de stejar, având formă de navă, biserica a fost ctitorită de boierul Stanislav, din familia cneazului Cândea de Lupșa, și are, din 2009, hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Ea este menționată în Sematismul de la Blaj ca fiind ridicată în 1429. Biserica a fost întemeiată de călugării care sihăstreau în Apuseni, aflați în strânsă legătură cu mănăstirea Peri din Maramureș, precum și cu mănăstiri din Bucovina, de unde proveneau multe din cărțile de slujbă.

Starețul mănăstirii, Melchisedec Ungureanu, afirmă, în monografia dedicată așezământului, că viața monahală exista la Lupșa încă înainte de 1429.

Biserica de lemn, în care trebuie să te apleci pentru a putea intra, și-a pierdut în 1694 bolta semicirculară în favoarea unui tavan casetat de inspirație calvină. De sorginte renascentistă, tavanul este pictat cu motive vegetale și geometrice. În Sfântul Altar sunt pictate luna și soarele, împreună cu cu o inscripție în limba latină.

Tot în 1694 au fost distruse vechea pictură și icoanele catapeteasmei. Actualele icoane au fost realizate de meșteri din Țara Românească, fără a se cunoaște numele autorilor.

 

Aflată pe lista bisericilor care urmau să fie distruse, în toamna lui 1772, de către generalul Bukow, lăcașul de lemn a fost salvat ca urmare a intervenției episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron. Născut într-un sat din apropiere, episcopul de la Blaj l-a rugat, printr-o scrisoare, pe Bukow, să nu o distrugă, numind-o ‘per antiquum Monasterium’. Distrugător a peste 150 de mănăstiri și schituri din Transilvania, Bukow a cruțat biserica de lemn de la Lupșa, dar a dărâmat chiliile.

În 1810, bisericii i s-au adăugat pronaosul și turla cu clopot.

Din cauza presiunilor antiortodoxe, mănăstirea, unde funcționa și o școală primară, a fost desființată în jurul anului 1820, iar călugării au fost alungați de către autoritățile habsburgice. În 1832 este transformată în biserică de parohie, fiind folosită de către greco-catolici până în 1948.

În 1959, comuniștii au confiscat terenurile mănăstirii.

Din 1948 până în 1992 a fost lăcaș de cult și a aparținut de parohia ortodoxă din localitate. În timpul episcopului Emilian Birdaș, biserica a fost cuprinsă într-un amplu program de restaurare derulat între 1975 și 1978. Biserica este resfințită în 1980, prilej cu care se stabilește ca mănăstirea să aibă ca hram ‘Înălțarea Sfintei Cruci’. Așezământul monahal este reînființat în 1991, la solicitarea credincioșilor.

În anii din urmă au fost construite trapeza, o bucătărie, chilii și stăreția.

Tot după 1990 biserica a fost, din nou, renovată, iar timp de 12 ani pe o frescă exterioară din spatele lăcașului de cult au putut fi văzuți pictați ofițeri naziști și comuniști ce purtau steaguri cu zvastică, respectiv cu secera și ciocanul, așteptând „Judecata de Apoi”, alături de otomani.

Mănăstirea de la Lupșa deține, în biserica cea nouă, un fragment din lemnul Sfintei Cruci, oferit de mănăstirea Vatopedu, de la Muntele Athos, și o părticică din moaștele Sfântului Siluan Athonitul. De asemenea, tot de la Vatopedu a fost primită o copie după icoana făcătoare de minuni Maica Domnului Mângâietoarea ‘Paramythia’. De altfel, călugării de la Lupșa, unde se fac rugăciuni după rânduiala athonită, merg regulat în pelerinaj la Vatopedu și la mănăstirea Essex din Anglia.

În Lupșa se află și cea mai veche biserică de piatră din Apuseni, monument istoric, ridicată în 1421.

Sursă: VIDEO: Cea mai veche biserică de lemn din Transilvania se află în Munţii Apuseni, la Mănăstirea Lupşa din judeţul ALBA – Alba24

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s