Alexandru Ioan Cuza- primul făuritorul al României moderne 

Născut pe 20 martie 1820 la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza făcea parte dintr-o veche familie boierească, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza și al Sultanei, membră a familiei Cozadini de origini fanariote.

Tecuci-Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

A fost trimis de tânăr la studii în Paris, Orașul luminilor, unde a înțeles necesitatea ca toți românii să se strângă laolaltă astfel încât țara lor să intre viguros în procesul modernizării și că locul ei trebuia să fie între celelalate state neatârnate ale Europei. Reîntors în Moldova, a intrat pentru 3 ani în rândurile proaspăt reînființatei armate naționale, așa cum vor face Ion. C. Brătianu și Nicolae Bălcescu în țara soră, cu toții considerând serviciul militar drept o datorie față de țară. A ocupat slujbe în magistratură, luând prin intermediul funcției contact nemijlocit cu realitățile profunde ale țării. La 1848 s-a aflat pe baricadele revoluției, manifestând cu vigoare la Iași, în ciuda presiunilor domnitorului Mihail Sturdza, evocând exemplul iluștrilor înaintași. Este nevoit să ia calea exilului, iar în luna mai îl găsim la Adunarea de la Blaj, iar de acolo se duce în Bucovina, activând în comitetul revoluționar de la Cernăuți. În 1848-1849 a călătorit la Viena, Paris și Constantinopol. Acum a înțeles cu adevărat problemele românilor luând contact și cu fruntașii români exilați.

portretul_domnitorului_alexandru_ioan_cuza

Apropiat al lui Griogorie Alexandru Ghica, noul domn, vine în patrie și reintră în magistratură și administrație, fiind chiar director al Ministerului Dinăuntru (Interne). Cuza se numără printre fruntașii unioniști așa cum fusese cu un deceniu înainte, în vremea revoluției. Cârmuitor de Galați, își dă demisia ca urmare a uneltirilor anti-unioniste ale caimacamului Vogoride. Reintră în armată ajungând comandant adjunct al oștirii moldovene. Pe 3 ianuarie este desemnat drept candidat al partidei naționale pentru tronul Moldovei. Pe 5 este ales. În data de 24 ianuarie devenea și domn al Valahiei. Cuza n-a năzuit la domnie, nu s-a străduit să o dobândească, n-a căutat să-și discrediteze adversarii ca să dobândească tronul și nici pentru a-și câștiga izvor de bogăție. Firea îi dicta să fie așa. Își făcuse slujbele de până atunci cu seriozitate și mai ales cu integritate. Era foarte sociabil, înconjurat mereu de prieteni, îi plăcea să joace cărți cu aceștia. Deodată se vede aruncat într-o situație nouă, de înaltă responsabilitate. Mai mult, era cel dintâi domnitor al unei țări noi.

Portrait_of_Alexandru_Ioan_Cuza_by_August_Strixner

Patriotul onest, omul care îndeplinindu-și scrupulos sarcinile publice, nu-și drămuise timpul liber, a devenit domnitorul sigur pe el, hotărât să-și ducă misiunea pănă la capăt. A fost timp de șapte ani primul slujitor al statului și al națiunii. A cârmuit cu abnegație și dăruire dezinteresată. A fost preocupat neîncetat să dobândească pentru țara sa un loc cât mai luminos. A stat “cu fruntea sus” cum spunea un contemporan în fața reprezentanților Marilor Puteri, n-a făcut nicio concesie jignitoare concetățenilor săi. A fost patriot prin fapte, nu prin vorbe.

Cuza_Litho

A fost onest, n-a pus mâna pe banul public, deși mai ales în exil a fost strâmtorat. A fost preocupat de realizarea în țară a unei administrații eficace și cinstite. Trebuie adăugat că în preajma sa s-a constituit o camarilă care a profitat de situație și și-a făcut stări necuvenite. Aceasta este singura umbră aruncată asupra unei domnii luminoase. A intervenit însă Istoria care a făcut ca Vodă să nu fie cuprins de blestemata haină a corupției. A știut ca nimeni altul să lupte pe calea diplomației, bazându-se pe oameni de seamă precum Costache Negri sau Vasile Alecsandri pentru a aduce recunoașterea internațională a Unirii înfăptuite din năzuințele poporului. Pe 24 ianuarie 1862 putem spune că prima etapă a constituirii statului național român era terminată. Aveam un guvern unic, parlament unic, o sigură capitală iar statul se numea pentru prima dată România.

alexandru-ioan-cuza

Prin Convenția de la Paris din august 1858 se crease un fel de “Constituție” a Principatelor. Ea avea o serie de prevederi reformatoare, dar prin stipulațiile electorale fusese drastic limitat numărul alegătorilor. Ele frânau reformele pe care le pregătise Vodă. A știut cum să treacă peste. A tăiat nodul gordian printr-o lovitură de stat la 2/14 mai 1864, creând Statutul Dezvoltător al Conveției de la Paris. Numele, asemănător cu cel din 1858, era doar un frumos mod de a masca o altă Constituție, mult schimbată. Corpul electoral a fost mult lărgit și în el aveau să fie incluse și categoriile sociale direct interesate de grabnicul mers înainte al țării. În 1864 este adoptată legea rurală, unde dintre cele mai importante din istoria României. De ce este atât de importantă? S-a îmbunătățit starea materială a sătenilor, aceștia și-au putut trimite la studii fii și fiicele care peste decenii au devenit fruntașii României Mari.

Alexandru_Ioan_Cuza_pictura

Ritmul reformelor a crescut în 1864-1865. În vara lui 1864 a căutat, fără prea multă străduință, ce-i drept, o punte de înțelegere cu o parte dintre adversarii săi care urmăreau aceleași țeluri progresiste. Bolintineanu semnalează tratativele neinsistente care au avut loc cu radicalii C.A. Rosetti și Ion C. Brătianu. Neajungându-se la un punct comun, fiind lipsit de susținerea unor grupări politice, domnia lui s-a apropiat de sfârșit.

Timbru_filatelic_comemorativ_1973_Alexandru_Ioan_Cuza_100_de_ani_de_la_moarte_L_M_3125

La 11 februarie 1866, domnul Unirii a fost înlăturat într-o manieră brutală și nedreaptă, nu numai deoarece nu se ținuse seama de ceea ce realizase, ci mai ales de faptul că el însuși dorise să se retragă. Pe timpul domniei sale Unirea devenise un dat ireversibil ce fusese însoțită de un lanț de reforme fundamentale. Tensiunile și eforturile depuse erau mari. Dorința lui de retragere provenea și din faptul că era un aderent al programului politic de la 1857, unde se ceruse prinț străin. Prezența acestuia la cârma României urma să grăbească intrarea în rândul familiei statelor moderne și obținerea, cu un ceas mai devreme a Independenței. În octombrie 1865 îi scria lui Napoleon al III-lea că dorea să abdice pentru a transmite domnia unui prinț străin. A repetat acest lucru și în decembrie 1865, la închiderea corpurilor legiuitoare. Cu prilejul primirii reprezentanților Puterilor garante a reiterat acest lucru. Dorea ca “depozitul sacru” ce i se încredințase în 1859 să-l dea celui care urma să întruchipeze dorința conaționalilor săi. A fost înlăturat în urma unui complot, el neopunând rezistență. Chiar lui Nicolae Golescu, un membru al Locotenenței domnești ce l-a urmat, îi mărturisise că aderă la idea unui prinț străin.

Mormântul_Domnitorului_Al._I._Cuza

După abdicare a plecat în exil unde a refuzat să facă jocurile politice ale unor puteri străine, păstându-și demnitatea și simțămintele patriotice. A trecut la cele veșnice pe 3 mai 1873 la Heidelberg. Aducerea în țară a trupului său pentru a fi îngropat la Ruginoasa a prilejuit manifestări ale țărănimii care nu uitase anul 1864. Din 1866 nu a mai reușit să își vadă țara, dar imaginea sa intrase în legendă. Națiunea nu-l va uita și faptele sale aveau să-l afirme nemuritor în sufletele românilor. Dincolo de veacuri, imaginea sa impune drept un model de moralitate, de vorbă și mai ales de faptă.

Dacă sunteți pasionați de istorie la fel de mult ca noi și puteți oferi un mic ajutor financiar pentru a menține în viață site-ul, vă rugăm să dați click aici

Pelerinaj la mormântul lui Cuza-Vodă în 1906

Pelerinaj la mormântul lui Cuza-Vodă în 1906

Sursă: Alexandru Ioan Cuza- făuritorul României moderne | Istorie pe scurt

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: