Campania comunistilor atei rusi împotriva bisericii in 1919 si campania neo-comunistilor atei de astazi .

russian-grain-storage_1930

Campania împotriva bisericii a fost însoţită de atacuri propagandistice la adresa credinţelor şi riturilor religioase. În 1919, autorităţile au ordonat profanarea și expunerea în public a relicvelor de sfinţi, cărora ruşii pioşi le atribuiau puteri miraculoase. Comuniştii vroiau să le arate oamenilor că mormintele nu conţineau rămăşiţele perfect conservate ale unor sfinţi, aşa cum susţinea biserica, ci schelete sau falsuri. Oricare va fi fost rezultatul asupra intelectualilor, în rândul oamenilor obişnuiţi efectele au fost contrare aşteptărilor. Un ţăran bătrân explica unui vizitator american: „Sfinţii noştri s-au ridicat la cer şi au înlocuit moaştele cu zdrenţe şi paie, văzând că mormintele lor erau pângărite de necredincioşi. A fost o mare minune.”

Fără a se lăsa descurajate, organizaţiile ateiste, sprijinite mai ales de Komsomol, organizaţia tineretului comunist, au lansat la sfârşitul anului 1922 o campanie prin care încercau să discrediteze Crăciunul, ca şi sărbătorile altor culte. În numeroase oraşe s-au organizat în bătaie de joc „festivităţi religioase”, cea mai cunoscută dintre ele fiind aşa-zisul „Crăciun komsomolist”. Grupuri de tineri primeau sarcina să defileze cu efigii care le imitau pe cele bisericeşti şi să caricaturizeze ceremoniile desfăşurate în bisericile pe lângă care treceau. Îmbrăcaţi ca preoţi sau rabini, participanţii străbăteau străzile Moscovei, maimuţărindu-se şi rostind blasfemii. Erau urmaţi de tinere fete care intonau:

„N-avem nevoie de rabini, nu ne trebuie preoţi ! Loviţi burghezii, sugrumaţi culacii !”

Carnavaluri asemănătoare au fost organizate şi în alte locuri. În Gomel, oraş din Bielorusia în care convieţuiau mai multe etnii, un teatru local a pus în scenă un „proces al dumnezeilor” ortodocşilor şi evreilor. Judecătorii şi publicul i-au condamnat la moarte şi, în ziua de Crăciun, cei „judecaţi” au fost arşi în piaţa oraşului.

S-a încercat ridiculizarea în ochii copiilor a Sfântului Nicolae şi a îngerilor, despre care se afirma că slujesc la „îndoctrinarea minţilor fragede”. Pentru a lovi în credinţele „decadente”, autorităţile organizau în Ajunul Crăciunului spectacole de teatru la care copiii puteau asista la „satirizarea Conferinţei de la Lausanne, a regimului Kerenski şi a vieţii burgheziei străine” .

Martorii din epocă relatează că oamenii reacţionau la sacrilegii cu o groază mută. Dovadă stă şi rezoluţia din 1923 a Partidului Comunist, care punea capăt acţiunilor de acest gen, motivând că ele nu făceau decât să întărească „fanatismul religios”.

Richard Pipes – „Scurtă istorie a revoluției ruse”

foto: o biserica ortodoxa rusa transformata in hambar de grane

de Cristina Popescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: