14 septembrie 1928: Crucea de pe Caraiman- monument în Cartea Recordurilor

Crucea Eroilor Neamului, cunoscută mai degrabă sub denumirea de Crucea de pe Caraiman, a fost construită din iniţiativa reginei Maria, între anii 1926 şi 1928. Ridicată la altitudinea de 2.291 de metri, crucea a fost cea mai mare construcţie făcută la asemenea altitudine în ţara noastră.

La sfârșitul lui august 1916, prin trecătoarea Predeal, trupele române mărșăluiau victorioase spre Transilvania. Câteva luni mai târziu, pe aceeași vale, contraofensiva germană se lovea de rezistența înverșunată a armatei române. În tranșeele săpate pe coastele Bucegilor, românii se luptau nu numai cu inamicul, ci și cu vremea geroasă. Urcate cu frânghii pe crestele Costilei și Caraimanului, la aproape 2.400 m, tunurile române trăgeau asupra trupelor generalului Erich von Falkenhayn, desfăsurate pe Vâfrul Omu. Nemții nu puteau înainta nici de-a lungul văii: două tunuri de mare calibru, amplasate pe vagoane-platformă remorcate de o locomotivă, ieșeau din tunelul aflat între Bușteni și Azuga, unde se adăposteau de avioane. În decembrie 1916, armata română a trebuit să se retragă din această vale, ca urmare a situației înregistrate pe celelalte fronturi. Eroismul românilor căzuți în luptă a fost cinstit mai apoi prin Crucea Eroilor.

 

În memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, regina Maria a dorit şi a reuşit să se realizeze un monument care să fie văzut de la o distanţă cât mai mare. Dimensiunile crucii de pe Caraiman sunt generoase: 28 de metri înălţime, iar braţele de câte 7 metri. Deşi Caraimanul are un vârf mai înalt decât cel pe care a fost construită crucea (vârful principal având 2.325 de metri), s-a ales al doilea vârf pentru că oferea o mai bună vizibilitate de la distanţă, frumosul monument putând fi văzut de la zeci de kilometri, de pe Valea Prahovei, atât ziua, cât şi noaptea, când crucea este luminată. Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926 – 1928, “întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, dar soclul a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată şi îngrijit rostuită, unde s-a adăugat un generator de curent care furniza energia necesară celor 120 de becuri de 500 W care o făceau vizibilă din depărtări.

 

Monumentul a fost construit din traverse metalice nuite, lucrarea fiind executată de Societatea “Cultul Eroilor”, dar şi cu ajutorul dat de numeroşi de tineri.Materialele folosite au fost urcate cu greu pe vârful muntelui, cu ajutorul carelor trase de boi, iar pe cărările mai înguste s-au folosit cai şi măgari. Ruta era: Gara Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman. Unele piese mai grele au fost transportate cu funicularul Fabricii de Hârtie Buşteni. În 1939 s-a renunţat la folosirea generatorului de curent electric din soclul crucii şi s-a făcut racordarea la sistemul energetic naţional, printr-un cablu subteran.În perioada comunistă, crucea de pe Caraiman s-a aflat în pericol, urmărindu-se tăierea braţelor ei şi montarea în vârful stâlpului a unei stele roşii în cinci colţuri, ca un simbol comunist. Din fericire nu s-a reuşit acest lucru, crucea rămânând intactă, dar luminile nu mai erau aprinse în perioadele sărbătorilor de Sfânta Maria Mare (15 august) şi Înălţarea Domnului.

 

În 2014 Crucea Eroilor de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor fiind cea mai înaltă cruce din lume (39,30 m), amplasată la peste 2.291 de metri.

 

Dacă v-a plăcut și vreți să ajutați la ținerea în viață/dezvoltarea site-ului http://www.istorie-pe-scurt.ro click aici

Sursă: Crucea de pe Caraiman- monument în Cartea Recordurilor | Istorie pe scurt

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: