Departamentului de Stat al SUA se plânge: în România „programele de educație sexuală lipsesc din curricula școlară”.

Ambasada SUA din România a dat publicității Raportul Departamentului de Stat privind situația respectării drepturilor omului în ‎România‬ în 2015. „Discriminarea socială față de lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali și persoane intersex (LGBTI), dar și față de persoanele cu HIV/SIDA, în special copiii, a rămas o problemă”, se spune în preambulul acestui raport.Respectarea drepturilor comunității LGBTI ocupă un capitol întreg din raport: „Acte de violență, discriminare și alte abuzuri bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen”. „Legea interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală. Cu toate acestea, nu există legi care să abordeze problemele și nevoile persoanelor transgender și intersex”, se spune în raportul Departamentului de Stat al SUA.

„ONG-urile (n.r. – e unul singur) au raportat că abuzul poliției și discriminarea socială a persoanelor LGBTI sunt frecvente și că doar ostilitatea afișată a împiedicat semnalarea unor cazuri de hărțuire și discriminare.ACCEPT, un ONG care promovează drepturile LGBTI, a primit în cursul anului 2015 mai multe rapoarte despre agresarea și abuzarea unor persoane LGBTI, inclusiv un caz petrecut în aprilie/mai, în județul Bistrița-Năsăud, asupra unui copil de 17 ani care a suferit repetate abuzuri fizice din partea membrilor familiei, din cauza orientării sale sexuale. Până la jumătatea lunii septembrie, ACCEPT a primit trei rapoarte despre poliția  care nu a reușit să intervină sau să rezolve plângerile depuse de persoanele LGBTI care se confruntă cu violență și abuz; două cazuri sunt din București și unul din Iași.

În toate cazurile, autorii abuzurilor erau membri ai familiei sau parteneri.La 2 martie, o judecătorie a dat o decizie prin care confima clasarea dosarului în care polițiști din București erau cercetați pentru abuz în serviciu și incapacitatea de a proteja persoanele LGBTI în timpul unui eveniment din 2013 care marca luna LGBT și care a fost întrerupt de un grup de protestatari ce cântau sloganuri homofobe.Intimidarea rămâne o problemă recurentă în licee, în absența discuțiilor privind diversitatea, egalitatea, orientarea sexuală și identitatea de gen. Programele complete de educație sexuală au fost absente din curriculum școlar.

Pe parcursul anului 2015, membrii comunității LGBTI au continuat să își exprime îngrijorarea cu privire la discriminarea în sistemul public de educație și de sănătate. Victimele nu au raportat cazuri specifice de hărțuire și discriminare, din cauza ostilității fățișe a societății. Numărul de plângeri primite de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pe motive de orientare sexuală este de obicei scăzut, din cauza sub-raportării. Ȋmpotriva persoanelor LGBTI a existat și discriminare în privința ocupării forței de muncă. ACCEPT a primit rapoarte despre opt cazuri, ghidând apoi reclamantul într-o posibilă direcție de acțiune. Un caz a fost rezolvat, după ce reclamantul a depus o plângere internă; alte trei persoane au refuzat să facă apel la CNCD sau la instanțe,  din cauza îngrijorării că hărțuirea va continua, preferând să ajungă la înțelegeri cu angajatorii.

La 20 aprilie, un preot din Brașov care preda religia ortodoxă a distribuit la clasele dintr-un liceu broșuri anti-LGBTI publicate la mijlocul anilor 1990 de către Biserica Ortodoxă. Broșurile încurajau discriminarea împotriva persoanelor LGBTI. Ca răspuns, autoritățile bisericești i-au tăiat preotului salariul pe câteva luni.Înainte de 23 mai 2015, când parada gay din București s-a desfășurat fără incidente, aproximativ 50 de persoane au luat parte la un «marș al normalității», sprijinit de un ONG de extremă – dreaptă, Noua Dreaptă, pentru a protesta împotriva homosexualității.Legea care reglementează capacitatea persoanelor transgender de a-și schimba identitatea este vagă și incompletă, având ca rezultat incoerența în practica judiciară în ceea ce privește recunoașterea legală a identității de gen.

Autoritățile au refuzat recunoașterea modificării identității, cu excepția unui caz în care a avut loc o intervenție pentru schimbarea sexului. Din cauza procedurii legale dificile pentru recunoașterea de gen, persoanelor transgender le este adesea imposibil să obțină documentele care reflectă identitatea de gen, ceea ce duce la dificultăți în accesarea serviciilor unde sunt necesare documentele de identitate (instituții sanitare, transport, servicii bancare). Au existat rapoarte conform cărora persoanele transgender se confruntă cu dificultăți deosebite în accesarea serviciilor medicale, deoarece medicii au cunoștințe extrem de limitate despre problematica transgender și, în consecință, nu știu cum să trateze pacienții transgender. Aproape că nu există medicii care să aibă cunoștințele sau dorința de a efectua o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului. Accesul la servicii psihologice adecvate a fost, de asemenea, limitat, deoarece au existat puțini specialiști cu cunoștințele și expertiza necesare pentru a rezolva problemele trans

Sursă: Departamentului de Stat al SUA se plânge: în România „programele de educație sexuală lipsesc din curricula școlară” | ActiveNews